În acest an, guvernul a alocat mai puţini bani decât anul trecut pentru persoanele cu handicap grav, mai presis pentru asistenţii personali ai acestora. Primarii trăiesc cu teama că banii pe care trebuie să îi gestioneze sunt mai puţini decât puteau spera.
Totuşi, autorităţile încearcă să îi liniştească, asigurîndu-i că sumele vor fi completate la rectificările bugetare. Primarii spun că nu e prima dată cînd sunt lăsaţi să se descurce pe cont propriu, dar marea lor frică este că în cazul în care nu vor mai avea fonduri, persoanele cu handicap vor rămâne de izbelişte. „Avem probleme mari cu asistenţii personali care îngrijesc persoanele cu handicap. Sunt trei factori care au influenţat acest lucru: cuantumul salarial a crescut de la 630 la 705, la fel şi numărul beneficialor, dar sumele alocate de la bugetul de stat sunt mai mici”, a explicat primarul comunei Viişoara, Ioan Roman.
Faţă de cei 400.000 de lei cheltuiţi în 2009, primarul susţine că în 2010, când numărul asistenţilor personali a ajuns la 45, a primit doar 260.000 de lei. Potrivit calculelor sale, banii i-ar ajunge până în iunie. „Oamenii sunt angajaţi cu carte de muncă la primărie. Utopic vorbind, am putea rezolva dacă s-ar analiza toate dosarele persoanelor cu handicap. Unii au dobândit boala la naştere, însă alţii vin la 70 de ani şi solicită asistent. Bătrâneţea nu vine cu ceteraş, trebuie să îţi asumi faptul că nu mai auzi sau vezi”, spune Roman.
Finanţele au împărţit „sărăcia”
Problemele au fost confirmate şi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj care trebuie să împartă, conform necesităţilor, sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor. „Grosul banilor, 85,6% din aceste fonduri, merge pentru salariile profesoriilor. Pentru asistenţii personali avem mai puţini bani. În 2009, am primit 30 de milioane, iar în 2010, doar 26.934.000 de lei”, a informat şeful Serviciului Buget al DGFP Cluj, Vasile Totoianu.
Acesta crede că fondurile se vor suplimenta la următoarele rectificări bugetare, la fel cum se întîmplă în fiecare an. În distribuirea fondurilor, autorităţile ţin cont de numărul de asistenţi personali. „Noi practic am împărţit o sărăcie. Vom suplimenta banii din cotele defalcate din impozitul pe venit încasat în timpul anului şi, unde sunt cazuri grave, ajutăm. În 2009, ne-au rămas bani de la ajutoarele sociale şi de la cele pentru încălzire”, a completat Totoianu.
Peste 3.000 de asistenţi personali în Cluj
Legea prevede ca părinţii sau reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap care beneficiază de un certificat de încadrare în grad de handicap grav să poată opta pentru un asistent personal sau pentru primirea unei indemnizaţii lunare pentru însoţitori, echivalentă cu salariul unui asistent. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, la nivelul judeţului Cluj sunt înregistraţi 3.045 de asistenţi personali şi 1.390 de persoane care beneficiază de indemnizaţii. Conform reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH), asistenţii sunt angajaţi cu normă de opt ore. „Dacă bani nu sunt, nu avem ce face. Noi primim sesizări din partea asistenţilor personali şi le direcţionăm spre primării. Şi primarii trebuie să se descurce, sunt angajaţii lor”, au explicat membrii ANPH.
| Scris de Daria PREDA |
| Marţi, 02 Martie 2010 14:57 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu